În cadrul secțiunii „No.3 Legacy”, reluăm articole selecționate de pe vechiul site Numărul Trei (2008-2016), pe care le considerăm încă relevante.
Versiunea originală a acestui text a fost publicată pe 16.07.2010; varianta republicată aici include câteva corecturi, tăieri și reformulări.
Coca moale și afânată a social-politicului românesc a trecut prin numeroase frământări, cicluri termice extreme și alterări în ultimele două decenii – iar, într-un mediu deosebit de ostil manifestărilor artistice non-mainstream, peisajul muzical a fost în permanență erodat și obliterat de revărsările uitării. Nu multe s-au schimbat însă, în tot acest timp mișcător, în viziunea punk rock extrem de specifică și încăpățânată, construită și ținută sub control, cu mână de fier, de formația Dead Ceausescus. Scriam în 2010: „Conceptul Dead Ceausescus este unul inepuizabil.” Șaisprezece ani mai târziu, se pare că am avut dreptate!
Am participat la primul concert susținut de Dead Ceausescus, în anul 2006, în vechiul Underworld. Din păcate, nu am păstrat niciun fel de suvenir de la acest eveniment legendar, dar Vechiul Număr Trei a reușit să conserve câteva întâlniri străvechi cu formația. Pe când politicul încă era, pentru autor, un domeniu extraterestru…
Am considerat că este un moment propice pentru a extrage din arhivă concertul susținut de Dead Ceausescus în anul 2010 în Control (pe atunci, situat la vechea adresă din Strada Academiei) – clubul tocmai aniversează optsprezece ani de existență, iar formația două decenii.
Vechiul Numărul Trei a filmat toate cele șaptesprezece piese cântate în cadrul concertului – puteți viziona, așadar, concertul integral pe canalul nostru de YouTube, accesând linkul de la finalul articolului. Tot la finalul articolului puteți răsfoi și câteva vestigii fotografice suplimentare, în galeria Flickr.

Redacția: „Vreți să transmiteți un mesaj poporului român, comuniștilor?”
Petre Ignatencu: „Fac apel la toți cei care împărtășesc idealurile comuniste, au încredere în ele, să sprijine demersul nostru de reorganizare a PCR, singurul partid politic care a demonstrat prin fapte că îi pasă de poporul român, de clasa muncitoare, de țărănimea muncitoare, de intelectualitatea muncitoare, de tineret, de pensionari, de România. Le doresc optimism, fiindcă ceea ce trebuie să se întâmple se va întâmpla. Vom fi ce am fost și mai mult decât atât.”
Fragmentul de mai sus face parte din interviul acordat redacției ziarului online Scânteia As de „tovarășul” Petre Ignatencu (5 iulie 2010)1. Iată, comuniștii există și sunt printre noi, chiar și în anul 2010. Niciunul dintre ei nu (cred că) a fost, din păcate, prezent la reuniunea muncitorească de miercuri seara din clubul Control, unde tovarășii au sărbătorit, cum știu ei mai bine, un nou concert-eveniment Dead Ceausescus, atât de bine surprins de fraza promoțională „tragicomedie punk rock într-un act“. Le-am fi strâns mâna cu căldură și i-am fi invitat în mijlocul manifestărilor de iubire față de țară și de partid…

Concertul din Control a fost, pur și simplu, un concert Dead Ceausescus. Cei care au mai fost prezenți la show-urile acestora știu exact la ce să se aștepte în fiecare an, fără ca previzibilitatea să afecteze în vreun fel calitatea evenimentului. Din contră, te prezinți la fața locului cât se poate de optimist, fiind sigur că vei vedea pe scenă una dintre puținele formații care se încăpățânează să nu renunțe la atitudinea, ideile și sunetul old school punk rock. Am văzut prima dată Dead Ceausescus live în anul 2006, în regretatul Underworld din Piața Mihail Kogălniceanu. Suntem în 2010 și concertul Dead Ceausescus rămâne un eveniment central în cadrul scenei punk rock din București, reușind să antreneze în continuare fanii în acest joc al istoriei, scris pe ritmuri punk.
După o porție generoasă de cântece patriotice servite pe post de aperitiv, Ceaușeștii Morți și-au făcut apariția, înconjurați de fum și purtând costumele adecvate epocii. Apoi, fără alte avertismente, s-a dezlănțuit măcelul pe scenă, dar și fața scenei – un mosh pit nemilos, care nu s-a sfârșit decât odată cu concertul. Exilați pe margini, cei care nu au dorit să participe la astfel de sporturi extreme neomologate au avut și ei o ocupație fizică, străduindu-se din răsputeri să se mențină într-o poziție verticală. Firește, Gabby, acest Jello Biafra autohton, încuraja mulțimea să continue manifestările cu caracter patriotic, coborându-se, ca un adevărat lider, în mijlocul poporului, în repetate rânduri.

Nu a lipsit din sceneta punk rock nici consoarta Leana, excelent jucată în acest an de Roxana Mocanu – cititorii No.3 și-o amintesc, probabil, din trupa Dekadens, pe care o salva de la înec, la acel moment, după „dezertarea” lui Becky Elian. A fost o adevărată plăcere să o revedem pe scenă, într-o postură cu totul diferită față de cea cu care ne obișnuise. Într-un outfit perfect în ton cu evenimentul, Roxana a fost extraordinar de energică și 100% punk rock. Piesele pe care a colaborat au fost „Bad Reputation“ (Joan Jett) și „Oh Bondage! Up Yours!” (X-Ray Spex). A mai avut o intervenție și pe piesa de final, „(You Gotta) Fight for Your Right (To Party!)” (Beastie Boys), care a descătușat haosul total (termen folosit cu o conotație, desigur, pozitivă) – fanii s-au urcat pe scenă și toată lumea a urlat, fiecare după posibilități, odată cu refrenul.
Alte delicatese muzicale au fost „TV Party” (perfectă pentru peisajul social autohton) și „Six Pack”-ul celor de la Black Flag, „Sonic Reducer” de la Dead Boys, eterna „Should I Stay or Should I Go” – The Clash, sau „Holiday in Oltenia”, o localizare a piesei Dead Kennedys. Nu a lipsit nici singura compoziție proprie Dead Ceausescus, „Balada lui Iliescu”, pe care, firește, toți cei prezenți și-au îndreptat cele mai bune gânduri către un personaj de seamă, atât în România comunistă, cât și în cea postcomunistă! Și, bineînțeles, Gabby ne-a propus spre ascultare și două track-uri din repertoriul trupei care l-a consacrat, Molotov Cocktail: „Police Navidad” și „Part Time Punks”, două ode închinate, în această formă, Poliției Române și punkerilor în rezervă.

Playlistul complet a arătat astfel:
- „Holiday in Oltenia”
- „Ceaușescu’s Dead”
- „Ceaușescu Was a Martian”
- „Ceaușescu Fought the Law”
- „Sonic Reducer”
- „Six Pack”
- „Police Navidad”
- „Bad Reputation” (feat. Leana)
- „Oh Bondage! Up Yours!” (feat. Leana)
- „Balada lui Iliescu”
- „Ceaușescu’s Kids”
- „TV Party”
- „Part Time Punks”
- „If The Kids Are United”
- „Viva la Revolution”
- „Should I Stay or Should I Go?”
- „(You Gotta) Fight for Your Right (To Party!)”.

Conceptul Dead Ceausescus este unul inepuizabil. Rădăcinile sunt puternice, există în jur suficiente cadavre spirituale, sociale și politice din care acestea să se hrănească, iar fructele se culeg anual, într-un show cu adevărat remarcabil și unic. Este o inteligentă adaptare a conceptului Dead Kennedys la nevoile locale, prin care se reușește, simultan, oferirea unei perspective inteligent-ironice asupra unei istorii care încă ne bântuie într-un mod cât se poate de direct și aducerea într-o formă live, în Bucureștiul anilor 2010, a unor creații de seamă ale generoasei istorii punk rock.
Plini de voioșie, tinerii viitori proletari români care au participat la Marea Adunare din Control au lăsat în urmă mese rupte, sticle sparte și vânătăi împărțite cu generozitate. Ceaușeștii s-au întors la somn, iar noi ne reluăm activitățile diurne, toate puse în slujba viitorului luminos care plutește deasupra orizontului. Ne revedem la anul, să-i mai zgâlțâim un pic pe tovarăși în mormintele lor mult prea confortabile. România nu v-a uitat!

Puteți viziona concertul integral pe canalul nostru de YouTube, accesând acest link.
- Sursa menționată în articolul inițial nu mai este disponibilă. Un articol care tratează tema respectivă (fără a include însă citatul) poate fi accesat aici: Mihai Mincan, „Ziarul comunist «Scânteia» renaşte pe Internet”, Adevărul, 10.07.2011, https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/ziarul-comunist-scanteia-renaste-pe-internet-799715.html, accesat în data de 30.09.2026. ↩︎



