
„Sunt treizeci de ani de când muzica ne adună la Gărâna. În tot acest timp, un sat din Munții Semenic a ajuns să fie, în fiecare vară, locul în care mii de oameni își dau întâlnire cu muzica și unii cu alții. Festivalul s-a construit încet, ediție după ediție, iar odată cu el s-a format și o comunitate care astăzi îi este parte din identitate.
Expoziția Gărâna Jazz 30 ajunge la București într-o nouă configurație, adaptată spațiului și contextului de aici. Nu este o retrospectivă exhaustivă și nici o cronologie a festivalului, ci o selecție de fragmente și repere care urmăresc trei decenii de Gărâna prin obiecte, fotografii, publicații, afișe și alte urme păstrate din istoria festivalului.
O parte dintre lucrările prezentate în expoziția de la Gărâna se regăsesc aici, alături de obiecte și materiale adunate în timpul ediției aniversare și de lucrări noi. Printre acestea se află și lucrarea video a artistului Marin Raica, care adaugă un nou strat unei arhive aflate permanent în transformare.
Un loc important îl ocupă lucrările semnate de Ana Adam, Mircea Sorin Albuțiu, Octavian Bâlea, Oskar Berger, Alin Cincă, Carmen Frohlich, Oana Ispir, Helge Lien, Bogdan Lupescu, Ștefan Morozan, Nedici Dragoslav, Horațiu Șovăială, Mihai Șovăială, Ioana Tăut, Alina Ușurelu, Dan Vuletici și Sorin Vreme. Diferite ca formă și limbaj, lucrările lor reunesc fotografie, grafică, tehnici mixte și video, construind perspective distincte asupra festivalului, a artiștilor, a publicului și a locului. Unele documentează, altele interpretează, recompun sau transformă experiența Gărânei, contribuind împreună la o memorie vizuală care nu este niciodată univocă.
În această configurație, un loc aparte îl ocupă identitatea grafică a festivalului. Afișele, publicațiile, caietele-program și materialele vizuale devin martorii unei evoluții care poate fi urmărită de la o ediție la alta: schimbări de limbaj, de imagine și de sensibilitate, dar și continuități care au făcut ca Gărâna să fie recognoscibilă dincolo de muzica pe care o prezintă.
Privite astăzi, aceste materiale spun și povestea printului și a felului în care un obiect tipărit își schimbă valoarea odată cu trecerea timpului. Într-o perioadă în care imaginile există, de cele mai multe ori, pe ecrane și dispar la fel de repede cum au apărut, un afiș păstrat timp de douăzeci sau treizeci de ani, un caiet-program răsfoit după atâta vreme sau o publicație care a trecut dintr-o mână în alta devin mărturii ale unei perioade pe care o putem privi astăzi cu distanța pe care numai timpul o poate da. Hârtia își păstrează urmele, iar această arhivă ne permite să vedem cum s-au schimbat, ediție după ediție, grafica și fotografia Gărânei și cum, în timp, din alegerile unor oameni diferiți s-a cristalizat o imagine coerentă a festivalului.
Aducerea expoziției la București, la Grivița Creative Corner, aflat în imediata apropiere a Universității Naționale de Arte din București, ne oferă și ocazia de a pune această istorie în fața unei generații care învață astăzi să lucreze cu imaginea. Pentru un student la design grafic, fotografie sau arte vizuale, Gărâna poate fi privită ca un material de studiu rar, un festival care a acumulat, timp de treizeci de ani, suficiente dovezi ale propriei transformări pentru ca această maturizare să poată fi urmărită aproape ediție cu ediție.
Este un lux pe care era digitală ni-l oferă tot mai rar, acela de a putea privi în urmă nu prin câteva imagini recuperate, ci printr-o arhivă construită în timp, care arată ce poate face perseverența atunci când este susținută de valori în care continui să crezi. Gărâna a pornit de la dorința de a aduce aici muzici care nu ajungeau ușor la publicul din România și de a forma în jurul lor o audiență dispusă să asculte și să descopere, iar după treizeci de ani, istoria festivalului arată cum această consecvență a ajuns să dea identitate unui loc.
La treizeci de ani de la prima ediție, Gărâna Jazz 30 este și un prilej de a privi ce s-a conturat în jurul festivalului de-a lungul timpului și de a înțelege cât de mult poate spune despre un loc o arhivă construită fără să fi fost, poate, gândită de la început ca o arhivă. Sunt lucruri care au rămas pentru că cineva a simțit că merită păstrate, imagini care ne întorc către oameni și momente pe care altfel le-am fi uitat, iar împreună ele spun povestea unui festival care a crescut fără să își piardă esența.
Poate că acesta este și rostul unei astfel de expoziții, să ne dea ocazia să privim Gărâna de la o anumită distanță, după treizeci de ani, și să vedem nu doar ce s-a schimbat, ci și ce a rămas. Iar arhiva continuă să crească, pentru că fiecare ediție adaugă ceva acestei povești.
Gărâna Jazz 30 este o expoziție despre un festival care continuă să se scrie.
Curator: Andrei Becheru. 17 sept – 4 oct 2026 la Grivița Creative Corner, Calea Griviței 35. Vernisaj în data de 17 septembrie, de la ora 18:00. Program: miercuri – duminică, orele 12:00 – 20:00. Intrarea este liberă. Facebook event.
Organizatori: Fundația Culturală Jazz Banat, The Institute. Parteneri: Grivița Creative Corner (Cartierul Creativ), The Institute
Gărâna Jazz 30 este un proiect realizat de Fundația Culturală Jazz Banat și co-finanțat prin Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.” (Sursa: comunicat de presă)


